Acorda-mi dreptul la visare...

Inca o noapte alba...

Cearcanele adanci ma tradeaza...

Se vede ca ceva m-a chinuit,ca nu am putut dormi...hmm!...

Ma privesc in oglinda...oboseala....lacrimi in ochi...o expresie ciudata a ochilor...

Ma uit iar in oglinda,parca te-am zarit,ma priveai...de ce  taci?!

Nu ...era doar oboseala,era doar dorinta de a te vedea.

As vrea sa dorm,sa te visez frumos...

As vrea sa nu ma mai trezesc din vis...sa dorm.

Te astept in visul meu,in acelasi parc,pe aceeasi banca in aceeasi camera...dar in alt timp.

TU!

Ti-aduci aminte ziua in care ne-am intalnit?Ti-aduci aminte de plimbarea noastra in parc,acolo pe Aleea Rozelor ,locul unde m-ai sarutat prima oara...si acele ore minunate petrecute impreuna...? As fi vrut sa opresc timpul in loc,dar din pacate ,timpul,a fost impotriva mea,impotriva iubirii noastre.....Ce n-as da sa fiu iar acolo,as opri timpul cu orice pret iar tie nu ti-as mai da drumul,nu te-as mai lasa sa pleci...Momentul despartirii noastre...hmmm...poate ca in ochi imi citeai fericirea,dar tristetea din suflet tu nu mi-o stiai...Imi amintesc ultimele cuvinte,ultima imbratisare,ultima privire a ta...stiam ca era ultima intalnire.Ai plecat si nu te-ai mai uitat inapoi.Am ramas cu cea mai frumoasa amintire a vietii mele..TU!