Sperante spulberate...

Mi-ai daruit multe flori...inca le mai pastrez in inima.Stiam ca in fiecare floare  pe care mi-o daruiesti e o picatura din tine .Le-am pastrat cu grija,cu multa dragoste ....Din milioanele de petale ale trandafirilor pe care mi i-ai trimis am facut un covor pe care tu sa pasesti incet ,ca sa ajungi la inima mea...dar tu,ce-ai facut?...Ai calcat cu pasi marunti si apasati ,ai lasat vantul sa spulbere toate petalele si ai ales alt drum,unul presarat cu spini.De ce nu ti-ai continuat drumul? Te-ai intors inapoi...dar covorul nu mai era ,iubite,s-a spulberat odata cu sperantele mele ...

Ti-aduci tu ,aminte de noi?

Un joc prea periculos,prostesc,imprevizibil... asa a inceput totul intre noi.Te-am fermecat, TE-AM FACUT SA MA DORESTI, SA MA IUBESTI la nebunie dar nu m-am gandit o clipa la faptul ca si eu as putea sa cad in plasa,sa-mi scape jocul de sub control si sa ajung eu victima lui, sa fiu eu cea care doreste cu toata fiinta o apropiere, o atingere, un zambet pe furis,un sarut adanc si ascuns... acum ma zbat prinsa in gandurile tale, ma doare iubirea imposibila care s-a nascut intre noi... o iubire cu prea putine atingeri, o iubire ce ma sufoca, ma doare, ma ineaca...O atractie fatala a nascut o iubire infernala intre noi, ca un val de foc ce ne mistuie pe amandoi fara sa avem rasplata unor atingeri pacatoase si lacome...nu avem in fata decat suferinta...Atingerile care ne sunt interzise de prea mult timp ma ard pe dinauntru...Ce prostie.... Am avut dragostea ta in palma si m-am jucat cu ea...acum dragostea mea bate la usa ta cu disperare,e randul tau sa te joci.. te rog un singur lucru, macar OMOAR-O , daca tot te joci...!!

GANDURI...!

Cat de trista este despartirea !
Nici inima nu mai simti cum iti bate, nu mai stii daca zbori ...sau esti cazut in genunchi, daca esti pe pamant ...sau mergi pe ape.
Simti ca o data cu ea se termina pamantul de vise si incepe marea de lacrimi....